schimbari

Schimbarile in esenta sunt bune.
Ne testeaza capacitatea de a ne adapta situatiilor noi.

suflete pereche

Intrebarea lui Mr. Pink din aceasta seara a fost urmatoarea, formulata mai mult sau mai putin asemanator: Oare simti de la inceputul existentei tale cu o persoana ca ea este, intr-adevar, EA?

Multe legende vorbesc despre suflete pereche. Chiar marele Platon, in "Banchetul", vorbea despre sufletele pereche, facand referire la mitul androginului. De asemenea, am mai auzit o legenda, neverosimila dar interesanta, conform careia la explozia unei stele, sunt imprastiate pe toata suprafata Pamantului bucati din acea stea, in forma unor oameni. Se zice ca toti oamenii, femei sau barbati, desprinsi din acea stea, sunt suflete pereche. Nah belea, 7 milioane de oameni pe tot Pamantul! Mult succes in a-ti gasi sufletul pereche ba, mai mult de atat, in a-l pastra alaturi de tine!

Daca ai sta si ai citi toate legendele, daca ai pune totul cap la cap...nu ai reusi sa simti.. Cu toate acestea, cu legende sau fara, cred ca drumul spre a-ti intalni sufletul pereche este un drum spre autocunoastere.. In momentul in care il intalnesti cu adevarat, urci cea mai importanta treapta a evolutiei spirituale. 

Te uiti intr-o oglinda si te vezi pe tine, dar un TU altfel, un TU in persoana altcuiva- atat de diferit si totusi atat de.. TU. Da, cand iti cunosti pentru prima data sufletul pereche, iti dai seama ca ai in fata persoana care iti va modifica existenta. Ba nu, persoana care iti va completa existenta, care te va face una cu Universul. 

In sufletul tau e un melanj de bucurie, iubire, teama sau chiar frica, euforie.  Anxietate. Acum stii ca, pentru intreaga ta existenta- ca vei avea sau nu persoana respectiva alaturi de tine- nu mai esti singur.

Mereu am crezut ca, daca ai un car de noroc, intalnesti la un moment dat o persoana care iti divide existenta in INAINTE si DUPA ce o cunosti. Asa ca da, Mr. Pink, da! In momentul in care intalnesti acea persoan stii cu singuranta ca ea este, oricat de cliseic ar suna, sufletul tau pereche. Dragilor, eu am gasit-o.. Voi?

Cine esti?

"- Cat de tont am putut sa fiu! De ce, de ce n-am zburam impreuna cu ea? De ce m-oi fi speriat, magar batran ce sunt! Ba am mai cerut si patalama! Eh, acum stai si rabda, ghiuj cretin!
  Si tot asa pana cand, in partea intunecata a vilei, se va deschide cu zgomot o fereastra, in cadrul careia va aparea o vaga silueta alba si..."










"Es ist ein fremder Herr"

azi e din nou Azi

Timpul trece. Parca ieri a fost 14 februarie 2010 si am scris asta. M-am strofocat Azi sa scriu inca o poezie. N-am reusit decat o strofa. Patru versuri intr-o strofa limiteaza atat de mult exprimarea a ceea ce se intampla in mine incat am renuntat.

Am mai prins multi Sfinti Valentini in relatii, am prins si mai multi singur insa de mult timp n-am mai prins unul in care sa fiu cu adevarat indragostit. Ma refer la inceputul ala extraterestru cu fluturi in stomac si mintea care iti zboara la orice altceva in afara de ceea ce ai de facut.

Da, sunt din nou indragostit si da, poate nu ar trebui sa tip in gura mare dar dupa cum stiti deja eu nu ma cramponez de ceea "ar trebui" ci mai degraba de ceea ce simt sa fac. Imi asum intreaga responsabilitate si consecintele.

Azi e din nou Azi si sunt fericit. Am gasit piesa lipsa din puzzle. Ma simt complet si ma simt bine cu mine. Zambesc, sorb un pahar de vin rosu, fumez tacticos o tigara si ma uit pe geam asteptand cu nerabdare ceea ce urmeaza. Am sa intot maine prin nameti in drum spre serviciu cu un zambet tamp, am bat campii in pauza de cafea, n-o sa inteleaga nimeni ce-i cu mine si am sa ma amuz pe seama lor.

Multumesc tie pentru faptul ca ai facut postul asta posibil!

Mie imi place. TREBUIE sa va placa si voua!!!

Tomai asta e problema. De fapt, nu "trebuie" nimic. Urlam la Universitate pentru democratie dar nu acceptam faptul ca suntem diferiti, ca avem gusturi diferite, pasiuni diferite, vieti diferite.

Am ajuns la asta printr-un "studiu" facut pe youtube. Proportia, in medie de like/dislike pentru orice videoclip este 10/1 si cu toate asta proportia de comentarii este inversul fractiilor. Cele 10% dislike-uri atrag 90% dintre comentarii.

Ce indica asta, ca oamenii au o problema. Ca in loc sa se concentreze pe ceea ce le place se concentreaza pe ceea ce nu le place. In loc sa accepte ca 10% apreciaza altceva decat ei (ceea ce e si normal), sunt revoltati si nemultumiti, ba chiar jignesc.

M-as fi asteptat sa fie un comportament preponderent romanesc dar nu, este universal. Asta ma face sa imi pun niste semne de intrebare despre lumea in care traim.

14,593 likes, 148 dislikes

148 de oameni sunt prosti/nebuni/inculti? Nu! Pur si simplu nu le place. Nu tre sa placa tuturor ceea place majoritatii. Absolut normal.
As pune altfel problema. Intre cei 14,593 exista unii care se dau cu curul de pamant ca ce le place lor e "bine. Astia sunt aia care daca intr-o zi ar deschide youtube-ul si la toate formatiile pe care le urmaresc s-ar inversa proportia (148 likes, 14,593 dislikes) si-ar schimba brusc preferintele muzicale in favoarea unor trupe cu o proportie likes/dislikes supraunitara.

Cresteti in plm sus!

Protestele nu vor fi televizate

Nu am scris nimic despre iesitul in strada.Am trecut acum cateva zile pe la Universitate si am vazut cateva zeci de oameni care inghetau in frigul de Ianuarie 2012.

Eu sunt un om care isi pune multe intrebari.
La inceput m-am intrebat "de ce protesteaza lumea?"
Pentru ca viata e grea si lumea o duce greu. Ei si? De cand ne stim o ducem greu. In 2000 mancam doar cartofi prajiti luati pe datorie de mama de la magazinul din sat, asta daca avea in ce sa ii prajeasca. Atunci nu a iesit nimeni in strada sa protesteze. Nu s-a batut nimeni cu jandarmii.
Totusi de ce protesteaza lumea?
Pentru o lege a sanatatii care nu este buna?! au mai fost legi care au distrus diferite sisteme ale statului in care traim. Am avut legea invatamantului, am avut legea privatizarii fortate, si altele...dar totusi nu a iesit nimeni in piata univesitatii sa spuna ca nu e bine.

Poate ca daca spun ca suntem ipocriti acum, o parte din cei care vor citi acest post vor spune ca nu am dreptate.

O alta intrebare este "Basescu este de vina?"
Este doar un presedinte. Daca majoritatea oamenilor din aceasta tara ar avea niste valori prin care ar impune un standard moral si social, daca sa spunem 40% din romani ar aprecia alte lucruri decat tupeul si proasta crestere, daca fiecare ar incerca sa fie bun dar sa fie bun pentru el si pentru cei importanti pentru el...poate ca atunci nici nu ar mai conta cine conduce aceasta tara. Oricum sa pui neputinta unui neam in spatele unui om mi se pare cam mult si spun asta si din perspectiva in care nu Basescu este liderul care sa scoata din rahat o tara. El este romanul tipic. Te uiti in oglinda dimineata...daca nu il vezi pe Basescu inseamna ca nu esti un roman tipic. Daca insa il vezi pe Basescu si totusi protestezi ar trebui sa iti dai seama ca prostestezi impotriva ta, si daca ai constientizat asta este bine.

Si mai am o ultima intrebare " De ce protesteaza lumea?"
Socilogic cred ca exista o explicatie care sa fie mai mult decat logica. Socilogic masele sunt mase.

pierdut spirit..

Azi mi-am omorat din nou fiinta.
Cred ca renasc de fiecare data intr-un retardat emotional.
E ca un joc mereu de la inceput...si de fiecare data ajung in punctul in care devin vulnerabil si deprimat.
Apoi sfarsitul.
Am trait o mie de finaluri. Nici unul nu m-a facut mai bun. M-a facut insa altfel.
As vrea sa pot sa uit de mine cel de ieri. Sa imi sparg capul si sa adun fiecare amintire.
Ucigas de vise in serie...sau ucigas de vise in serie?!